Pe noi culoarea ne uneste, sa fie albastrul asta nenorocit care ne face atat de nepotrivite pentru lumea aceasta de pitici ? Ce-ar fi sa te ascunzi in mine ? Asa trecutul nu o sa te mai gaseasca, asa vom putea merge impreuna sa vedem aurora boreala si cine stie ? Poate vom deveni alte culori. Ce zici de culoarea mirosului de vara ? Vom putea astfel sa ramanem o vesnicie suponaves sa sa ne dam in leaganul din sac in care au fost adormite atatea generatii de licurici. Ne vom imbolnavi de lumina lor, de lumina lor tamaduitoare. Ea ne va invata sa zburam. Te rog, lupta, inceputul tau e aproape…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu