My dearest friend...

ce-ti inspira o fata tunsa scurt? nebunie, durere, prostie, uratenie, mila, boala? De fapt ma simt atat de libera... Odata cu parul a fost taiat ceea ce ma lega de ceva ce nu eram, ceva ce s-a format in mine ani de zile, ca o caracatita ce ma strivea la fiecare incercare a mea de ma elibera... am renascut... i don’t know why...si nici nu am sa ma chinui sa aflu...doar ma bucur de ce sunt...si pentru prima data in viata mea ma bucur ca sunt asa cum sunt ...

mersi, alin

thanks, kati

spasibo, radu

intrebarile ce au fost auzite de ale mele urechi si raspunsurile corespunzatoare ca sa nu va mai obositi cand ma vedeti

"te-ai tuns?" ...neah...ti se pare
"de ce te-ai tuns aveai un par asa frumos?" pentru ca e doar par? dah...
"you look like a boy..." so what? fuck you...
"esti bolnava?" well, ma mai doare din cand in cand aripa de la degetul mic piciorul stang. crezi ca ar trebui sa consult un specialist?
"esti nebuna?" ajbajf rjflajrf fualrghleriogv
"iti pare rau?" da, ca nu m-am tuns pana acum
"o sa lasi parul sa-ti creasca?" da, vreau sa ma rad in cap,parul periuta mi se pare prea mare
"ti-e rusine?" :)))))) cu tine da...

Si acum un before pentru cei care nu m-au vazut de mult...si le-a fost dor :)

...si locul acestor aparitii extraterestre, cu fiinte care vorbeau alte limbi care mie muritoare de rand nu mi-a fost dat sa mai aud...unde totul are legatura cu fotografia, unde cartile groase omoara paianjeni cu cruce pe spate si tantari, unde hutulusurile te pot duce pana la stele si desigur vine The Wiseman sa strice totul si sa ne reaminteasca de menirea noastra pe acest taram fermecat, unde vezi ielele dansand goale pe malul lacului, de unde incepi sa faci obsesie pentru Devendra Banhart, unde inveti cum lumina potrivita naste fotografia, unde mancarea uneori contine cip-uri secrete si numai cei alesi au norocul sa primeasca unul...yeah, eu nu am fost aleasa...acest loc poarta un nume ce in rusa inseamna intortocheat...in romana e simplu CRIVAIA.

Oragnizatorii taberei foto: incasii si mayasii de la Casa Studentilor...multumim...

Teatru pe paine...si eu

...incredere, joc, atentie, imaginatie, forta, ritm, vointa, transpiratie, prietenie, curaj, dorinta, respiratie, miscare, metamorfoza, suflet, sensibilitate, vise, oboseala, mima, si da ... LIBERTATE sau altfel spus: “Teatru pe paine” .
Totul a inceput fara prea multa premeditare asa cum incep majoritatea lucrurilor frumoase. “De ce nu as participa si eu? De ce nu?” Am primit mail-ul de confirmare. “Pot oricand sa renunt”, imi ziceam. Incercam sa nu imi fac sperante, ca sa nu ma dezamagesc. Urasc sentimentul acesta de pustietate interioara dupa care urmeaza ceva si mai urat : resemnarea. Am invatat sa ma protejez. Cum? Pur si simplu incerc sa nu ma mai gandesc. Dar totul a urmat firesc si minunat. Am cunoscut oameni extraordinari care m-au invatat sa am incredere, m-au invatat sa-i simt pe cei din jurul meu, m-au invatat sa exprim ceea ce simt: Florentina Tilea, Marius Manole, cei din trupa Thespis, si ceilalti participanti. A fost o saptamana minunata in care am invatat multe despre teatru dar si despre mine si cei de langa mine. Ce sa mai spun? Luna mea norocoasa multumeste tuturor celor care au contribuit la coacerea painii pentru a putea fi adus teatrul...

la mer

vantul vindeca. marea te infioara. nisipul te mangaie. soarele te sufoca. valul...valul iti provoaca suferinta. dar te intorci mereu si il astepti sa vina din nou. te doboara cu putere. simti cum nisipul incearca sa ia cat mai mult din tine. pielea iti arde de durere. nu te poti ridica pentru ca vine urmatorul val mult mai mare. nu mai poti respira. simti apa sarata, dar nu i te impotrivesti, astepti rabdatoare sa te lase sa respiri. cand in sfarsit valul s-a plicitisit sa se joace cu tine, te arunca la mal ingenuncheata, pe jumatate goala, poate cu degetul mic de la picior luxat, simti ultimele lovituri ca de bice. dar esti la mal si marea nu te mai ajunge ...razi ca dementa fara motiv. si cand realizezi acest lucru nu te mai poti opri din ras, oamenii se uita la tine si dau din cap dezaprobator.esti printre putinele fete care indraznesc sa lupte cu valurile. ti-ai revenit. iti aranjezi mai bine slipul pe tine,. incerci sa iti prinzi mai bine parul, realizezi ca e plin de nisip, bucati de scoici si desigur nelipsitele alge. si ce faci acum? te arunci in apa asteptand urmatorul val urias, il vezi ca se formeaza strigi: fugiti la mal !!! desigur ca nu ai timp. e doar o vorba de incurajare pentru cei care lupta alaturi de tine...te-a luat din nou...cineva a spus ca omului ii place sa sufere. so true. q.e.d.

ain't no sunshine

oare nu e mai greu sa recunosti ca esti doar un om a carui viata se va derula in jurul acelorasi porcarii, ma scuzati am vrut sa spun obiective pe care le numim: un job bine platit, o masina, un apartament si ...celelalte (nu-mi vin acum in minte) decat sa fii un om care lupta pentru libertatea sa? oare nu iti trebuie la fel de mult curaj sa renunti la tot ce esti si in tot ce crezi si sa devii un fel robot, cu o traiectorie usor predictibila? ai fi putut sa pleci dar...ai fi putut sa zbori dar...ai fi putut sa visezi la...dar ai fi putut!!! si nu te-a oprit nimeni in afara de tine. “you stand in the way of the things you can be” imi spune de multe ori o persoana draga mie. dureros de adevarat. nu stiu ce presupune mai mult curaj sa urmezi turma sau sa te eliberezi? :) sa te eliberezi? de cine? de tine? de ce e in capul tau? de prejudectile tale? nici eu nu cred ca mai inteleg ceva. ma contrazic sau nu?! dar asta simt...un amalgam de sentimente contradictorii care ma strivesc si nu ma lasa sa merg nici intr-o directie. ce-ar fi sa poti sa incepi totul de la inceput? ce-ar fi sa poti sa stergi din memorie oameni, locuri, sentimente, amintiri, dezamagiri, detalii, gesturi, priviri...tot ce te-a murdarit si te-a facut sa nu mai incerci nimic, sa nu mai vrei nimic, sa nu mai poti nimic?

If only I had spotless mind...yeah... :)))) then it would be eternal sunshine...